News Flash:

Cat de aproape suntem de lumea in care vom putea iubi o inteligenta artificiala

11 Martie 2014
1225 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6606 RON (0.0000)
USD: 3.7886 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Inteligenta artificiala este de mult timp un subiect predilect pentru filmele de la Holllywood. Cu siguranta va amintiti de HAL din „Odiseea Spatiala” a lui Stanley Kubrick sau de simpaticul android Data din serialul „Star Trek”. Filmul HER, nominalizat in acest an la Premiile Oscar, duce chiar mai departe relatia dintre oameni si formele de inteligenta artificiala – este oare posibil sa te indragostesti de un robot, sau de un program de calculator?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, ar trebui sa lamurim mai intai ce anume este aceasta inteligenta artificiala, cat de departe ar putea sa ajunga tehnologia in acest domeniu si mai ales – cat de umane ar putea fi aceste aparate sau programe?

Oare Samantha, asistenta virtuala de care se indragosteste singuraticul erou al filmului HER, ar putea sa existe cu adevarat? Ar putea semana cu o fiinta umana? Ar fi inteligenta, sau doar ar raspunde automat, conform programarii care i-a fost facuta?

 Stephen Wolfram, creatorul Wolfram Alpha, componenta esentiala pentru inteligenta lui Siri (asistenta virtuala a celor care au iPhone), a incercat sa lamureasca acest mister.

Intrebari fara raspuns

Potrivit lui Stephen Wolfram, tehnologia actuala este foarte aproape de crearea unei forme de inteligenta cum este cea descrisa in HER. Adevaratele dileme sunt insa altele. Pentru inceput - cat de util ar fi un asemenea produs?

Nu foarte util, crede Stephen Wolfram, intr-un interviu acordat publicatiei Wall Street Journal. Nu are rost sa inventam un android, care sa fie un fel de superom, o versiune perfecta a tuturor atributelor umane, crede el. Asa ceva nu se va intampla. In schimb, asistentele virtuale pot ajuta la citirea sau selectarea mailurilor, dar pentru asta nu are sens sa avem o asistenta virtuala cu voce, cum este Samantha.

Exista deja sisteme la fel de eficiente, cum sunt filtrele Gmail, sau servicii precum SaneBox. In plus, prezentarile vizuale, precum Mint.com, sau graficele sunt mai utile ca o prezentare vocala, crede el.

 A doua intrebare care se poate pune in acest caz: ce anume este inteligenta? Care e diferenta intre inteligenta si simpla programare, automatism? Linia dintre ele este foarte greu de definit, spune Wolfram. Un calculator nu functioneaza deloc la fel ca un creier uman, el este un automat, care respecta reguli simple si programe, pentru a reproduce un anumit comportament, chiar daca acesta poate fi considerat complicat, evoluat. El nu are, asemeni oamenilor, o experienta de viata, o apartenenta culturala, iar inteligenta umana este practic opusul celei pe care o poate avea chiar si cel mai performant calculator.

In privinta performantei tehnologice, Peter Norvig, director de cercetare la Google, spune ca am depasit de mult nivelul temutului calculator HAL din „Odiseea Spatiala.”

Cat priveste posibilitatea unei relatii afective intre un om si un robot sau calculator, aceasta nu poate fi, desigur, exclusa si nici nu ar fi prea greu de inteles, explica Norvig. Oamenii au tendinta sa antropomorfizeze totul in jurul lor, de la jucarii la animale impaiate, prin urmare lipsa unui corp fizic uman nu ar fi considerata o mare piedica in comunicarea cu un program de calculator.

 Dar oare un program sau un robot ar putea iubi, la randul lui? Primul pas ar fi ca acesta sa se comporte asemeni unei persoane indragostite. Dar chiar daca, sa zicem, ar reusi asta, atunci inseamna ca este cu adevarat indragostit? Este cu adevarat inteligent, la fel ca un om? Nimeni nu are cum sa raspunda corect la aceste ultime dileme.

Este creativitatea inceputul umanizarii calculatoarelor?

Apare, desigur, problema creativitatii. Samathna poate compune muzica, in functie de o anumita dispozitie pe care o are. Este creativitatea ceva specific uman? Nu neaparat, raspunde Wolfram. Programe care compun singure muzica exista de mai mult timp. Iar creatiile lor sunt chiar apreciate. De exemplu, Emily Howell (un program de calculator, nu o persoana) si-a lansat primul album in anul 2010. Iar muzica compusa de Iamus (un alt program) a fost considerata suficient de inspirata pentru a fi cantata de Orchestra Simfonica din Londra. Deci, in acest domeniu, HER nu aduce nimic revolutionar.

Dar cum ramane cu arta conversatiei? Poate un program sa discute liber cu un om, pe subiecte foarte diferite? Wolfram spune ca si in acest domeniu se fac deja mari progrese. Deocamdata, interactiunile se reduc la intrebare/raspuns, dar in curand se va ajunge la comenzi pe care programul le va indeplini direct, de exemplu sa cresca temperatura intr-o incapere. Lumea viitorului imaginata de regizorul Spike Jonze pare foarte realista pentru ca foloseste aparate si tehnologii care deja exista.

Inainte de a se pune problema etica a unei iubiri intre om si software, se va pune problema transformarii acestor programe in asistenti sociali, crede Wolfram. In scurt timp, batranii care nu se mai pot descurca singuri ar putea fi ingrijiti de roboti, nu de oameni. Exista deja Paro, robotul terapeut, care a starnit dezbateri aprinse pe tema acestui subiect.

Citeste mai departe pe Fun.bzi.ro

inteligenta artificiala robot asistenta virtuala inteligenta
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - IT.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1641 (s) | 24 queries | Mysql time :0.013328 (s)