News Flash:

5 mari mistere ale creierului uman

11 Martie 2014
1625 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7607 RON (0.0000)
USD: 4.2327 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Timp de milenii, creierul uman a fost o enigma. Treptat, in ultimele secole, anatomia sa a devenit tot mai bine cunoscuta, dar aspectele functionale erau in continuare misterioase. Abia in ultimele decenii, cu ajutorul super-puterilor tehnologiei moderne, oamenii de stiinta au inceput sa desluseasca secretele fiziologice ale acestui organ, inclusiv aspecte electrice, biochimice, moleculare a caror descifrare ofera necontenit surprize. Dar, cu toate progresele formidabile realizate, suntem abia la inceputul drumului: ne-au mai ramas enorm de multe lucruri de aflat. Iata 5 aspecte importante ale acestui drum din care am strabatut inca prea putin, 5 domenii de cercetare in care se concentreaza eforturile savantilor de a intelege misterele creierului uman.

Cum putem "repara" creierul ?

Bolile mintale i-au impresionat intotdeauna pe oameni, generand un amestec complicat de reactii emotionale si comportamentale - confuzie, teama, frustrare, sentimentul neputintei... Desi am evoluat mult in ceea ce priveste intelegerea si abordarea acestor afectiuni, suntem totusi departe de a pricepe in detaliu mecanismele ascunse ce declanseaza si alimenteaza aceste procese.

Dementa, de exemplu, tinde sa se extinda accelerat in lumea contemporana, devenind o adevarata problema de sanatate publica, cu aspecte sociale si economice complexe. Dar ce stim noi, de fapt, despre dementa, despre felul in care apare ea si cum ar putea fi tratata?

 Mare parte din cercetarile asupra acestei boli s-au concentrat asupra materiei cenusii a creierului (formata din corpurile neuronilor) si asupra asa-numitelor placi (acumulari) de proteine beta-amiloide si tau, care apar la nivelul materiei cenusii la persoanele ce sufera de dementa.

Dar un studiu recent arata ca aceasta abordare ar putea fi  incompleta: un om de stiinta britanic, dr. Atticus Hainsworth, crede ca si materia alba joaca un rol important si trebuie luata in considerare. Alimentarea cu sange a acestei componente a creierului ar putea avea o mare insemnatate in aparitia dementei.

Materia alba este formata din prelungirile axonale ale neuronilor, care contribuie la comunicarea intre celulele nervoase. Culoarea alba se datoreaza invelisului axonului, alcaltuit din substante lipidice. Dr. Hainsworth crede ca e posibil ca in aparitia dementei sa fie implicate si procese survenite la nivelul substantei albe, precum sangerari determinate de disfunctii ale vaselor sanguine ce iriga aceasta componenta a creierului. Cercetarile sunt in curs, iar daca se va dovedi ca problemele cronice legate de vasele de sange din substanta alba contribuie la aparitia dementei, aceasta descoperire ar putea sugera cai cu totul noi de tratare a acestei afectiuni.

Cum ar fi daca am deveni cu totii genii?

Multa vreme oamenii s-au intrebat ce caracteristici deosebite ale creierului au persoanele cu o inteligenta iesita din comun. Cercetarile asupra creierului lui Albert Einstein, de exemplu, au sugerat ca mintea geniala ar fi asociata cu anumite caracteristici legate de conexiunile din creier. Dar, dincolo de aceste particularitati anatomice, exista si posibilitatea de a interveni doar in functionarea creierului, pentru sporirea capacitatilor sale intelectuale.

 Substante stimulante, precum cafeina, intensifica starea de atentie si reduc timpul de reactie. Dar, in ultimii ani, oamenii de stiinta si-au indreptat atentia spre asa-numitele cognitive enhancers  - medicamente care ne-ar putea face mai inteligenti si mai alerti. Neurologul Barbara Sahakian, de la Universitatea Cambridge, studiaza de ani de zile aceste substante, intr-un scop practic: pentru a afla daca si cum pot ele imbunatati performantele profesionale ale chirurgilor sau pilotilor, de exemplu, sau chiar daca ar putea spori priceperea oamenilor in afaceri. De altfel, asemenea substante sunt deja folosite - multi studenti le utilizeaza inaintea examenelor, de exemplu.

Aceste medicamente afecteaza secretia unor neurotrasmitatori precum serotonina si dopamina (substante secretate de organism si care actioneaza asupra creierului), modificand reactiile normale ale organismului.

Deocamdata, insa, avertizeaza dr. Sahakian, nu exista informatii  asupra gradului de siguranta al utilizarii pe termen lung a acestor medicamente, iar pe langa problemele de ordin medical, folosirea acestor substante implica si aspecte etice complicate. De pilda, folosirea lor de catre studenti naste controverse: unii le utilizeaza fara a-si face probleme, altii insa cred ca aceasta practica este incorecta, e un mod de a atrisa, similar dopajului in sport. Probleme de acest tip s-ar pune si in cazul folosirii lor in viitor de catre diferite categorii profesionale, asa ca, pe langa studiul stiintific, problema medicamentelor care ne-ar putea transforma in genii este una ce trebuie dezbatuta in amanunt, avand in vedere aspectul moral al chestiunii.

Cum sa  folosim puterea inconstientului?

Ne gandim adesea la inconstient ca la ceva imposibil de stapanit, de controlat; prin urmare, utilizarea lui intentionata pentru a ne ajuta sa ne imbunatatim performantele pare o idee absurda. Dar nu e asa, sustin multi dintre cei care, practicand vreme indelungata o anumita activitate, au constatat ca gesturile necesare se automatizeaza intr-o oarecare masura, ca se fixeaza in partea inconstienta a mintii, ceea ce contribuie enorm la realizarea unor actiuni mai dificile.

Vi se pare ceva de domeniul SF? Iata marturia unei persoane care a studiat fenomenul: Tania Lisboa, violoncelista si totodata cercetatoare in cadrul Centre for Performance Science, de la Royal College of Music, din Londra. Ea spune ca “a trimite partile muzicale mai dificile ale unei piese din partea constienta a creierului in cea inconstienta” este de mare ajutor in invatarea unor bucati muzicale grele, iar partea sistemului nervos implicata in acest proces este cerebelul, sau creierul mic.

Citeste mai departe pe Fun.bzi.ro
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

stiinta cercetare studiu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - IT.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1653 (s) | 24 queries | Mysql time :0.013289 (s)